A fost un guru indian controversat, cu adepti in intreaga lume (cel putin sase milioane), auto-declarat “invatator al omenirii”, considerat de catre multi ca fiind “avatarul lui Dumnezeu”.

A infiintat spitale, scoli, institutii de invatamant, fiind cunoscut in India (si) pentru implicarea sa in proiecte umanitare precum introducerea apei in doua districtele din India. A infiintat scoli pentru invataturile sale (colegii Sai) in 33 de tari, printre care Australia, Mexic, Peru, Marea Britanie, S.U.A. Printre adeptii sai s-au numarat si inalti demnitari ai statului indian, primul ministru fiind unul dintre acestia.

In afara de proiectele sale filantropice, din bani proveniti de la adepti, s-a remarcat mai ales prin asa-zisele sale minuni, datorita carora si-a castigat recunoasterea, respectul si sprijinul multor persoane. Ca si alti lideri spirituali din India, de religie hindusa, nu s-a opus inchinarii la diverse zeitati (idoli), idolatria fiind caracteristica acestei religii, majoritare in aceasta tara.

Capacitatea de a face minunile datorita carora si-a castigat numerosi adepti, la fel ca in cazul magicienilor, samanilor si vrajitorilor, a dobandit-o prin ajutorul puterilor intunecate, reusind prin aceasta sa amageasca nu doar pe hindusi dar si cei de alte credinte.

Psalmul 95:
5. Ca toti dumnezeii neamurilor sunt idoli; iar Domnul cerurile a facut.Psalmul 134:
15. Idolii neamurilor sunt argint si aur, lucruri facute de maini omenesti. […]
18. Asemenea lor sa fie cei ce-i fac pe ei si toti cei ce se incred in ei.

Principala specialitate au fost renumitele materializari, unele contestate chiar de catre unii (fosti) adepti. Datorita acestora, si nu numai, si-a dobandit renumele de avatar.

In religia hindusa, avatarul este o manifestare trupeasca (incarnare) a unei fiinte divine in forma de om sau animal. De obicei, o zeitate (deva), care exista la un nivel mai inalt de realitate, alege sa se manifeste trupeste (avatar) in nivelul inferior de realitate al oamenilor pentru scopuri specifice.

S-a considerat ca nasterea lui a fost una miraculoasa (de tipul “conceptie imaculata”), mama lui fiind declarata ‘mama divina‘. Precum anthirist, despre care profetiile spun ca se va naste dintr-o femeie desfranata care va fi socotita fecioara, si in acest caz vedem o imitare a vietii lui Hristos, fiind destui creduli care sa inghita povestea.

De mic, se spunea ca putea materializa dulciuri si alte alimente. In tinerete, dupa ce si-a pierdut cunostinta o vreme din cauza intepaturii unui scorpion, apropiatii au remarcat o schimbare notabila de comportament – un fenomen asemanator posedarii, precum cel al transei. A inceput sa cante in limba sanscrita (necunoscuta de el pana atunci). A fost dus de catre ai sai la doctori si la exorcisti, fiind declarat isteric de catre doctori, datorita schimbarilor sale bruste de dispozitie, ras, plans, tacere, elocventa. Ceva mai tarziu a sustinut ca este incarnarea lui Shirdi Sai Baba (un fachir indian care a murit in 1918).


A declarat despre sine ca nu a avut relatii trupesti cu nimeni, iar in acelasi an, 1940, a inceput sa-si adune adepti.

Ceva mai tarziu a suferit un accident vascular cerebral si patru atacuri de cord. Dupa recuperare, in 1963, s-a autodeclarat ca fiind incarnarea lui Shiva si a lui Shakti, considerandu-se a fi o divinitate intrupata.

Nu a infiintat o noua doctrina, ci s-a declarat promotor al principiului spiritual al dragostei, precum si al altor valori universale precum: pacea, adevarul, non-violenta, compasiunea. Precum si alti inaintemergatori ai antihristului, a fost un veritabil promotor al sincretismului religios, sustinand diversitatea religiilor.

Obiectivul meu este stabilirea dharma, crezand intr-un singur Dumnezeu, cel profetit de fondatorii tuturor religiilor. Deci, nimeni nu trebuie sa renunte la religia sau la divinitatea sa.

N-am venit in numele vreunei religii exclusive, nu am venit intr-o misiune de publicitate pentru o secta sau crez sau cauza, si nici nu am venit sa strang adepti pentru o doctrina. Nu am niciun plan pentru a atrage discipoli sau adepti catre o anumita biserica. Am venit sa-ti spun de aceasta unitate a credintei, acest principiu spiritual al dragostei, despre aceasta virtute a dragostei.”

Cat priveste materializarile sale, cenusa “sfinta” (vibhuti ), produse alimentare, si in special obiecte mici din aur, podoabe (inele, coliere), exista marturii ale unor fosti adepti ai acestuia, care au declarat ca erau luate din ghivecele de flori aflate in apropierea sa, creand iluzia materializarii. Printre obiectele “materializate” s-au numarat si statuete de idoli, divinitati hinduse.

In crestinism, dupa cum se stie, idolatria este un pacat capital, caci reprezinta inchinarea la demoni, si prin aceasta se incalca primele doua din cele zece porunci date de Dumnezeu lui Moise:

“Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine!
Sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer, sus, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant!”
(Iesirea 20:3,4)

“Sa nu va faceti idoli, nici chipuri cioplite; nici stalpi sa nu va ridicati; nici pietre cu chipuri cioplite cu dalta sa nu va asezati in pamantul vostru, ca sa va inchinati la ele, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.” (Levitic 26:1)

De altfel, la resedinta, conform martorilor, se puteau gasi statuete cu Hanuman, Krishna, Shirdi Sai Baba, Shiva, Buddha, Hristos (!), Zarathustra. In afara de sustinerea idolatriei, un alt lucru trist este punerea lui Hristos in rand cu zeitatile pagane si profetii/liderii idolatri ai altor religii, o invatatura tipic new-ageista sustinuta de toti guru-sii si “maestrii” spirituali, prin care se neaga dumnezeirea lui Hristos, ca unic Fiu al lui Dumnezeu.

Mai mult, Satya Sai Baba s-a identificat cu Dumnezeu, declarandu-se pe sine ca fiind insusi Dumnezeu Atotputernic, omniprezent, omnipotent si omniscient, in trup uman.

Din cartea “Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie”, capitolul „Viata armoniaosa sau tehnica inselarii”:

Una din liniile directoare ale prozelitismului hindus în spatiul crestin este producerea si cultivarea confuziei în mintile oamenilor. Se atentează astfel la însăsi capacitatea de gândire critică a individului, pentru a-1 face infinit mai usor de cucerit. In instrumentarul acestei strategii misionare se înscrie si practica substituirii continutului cuvintelor. Să recurgem la un exemplu sugestiv: cuvântul „Hristos“. Sensul pe care îl are acest cuvânt pentru civilizatia crestină este: persoană istorică concretă care a activat în regiunea Palestinei (actualul Israel) în urmă cu aproximativ 2000 de ani; ca Fiu al lui Dumnezeu, a propovăduit o seamă de adevăruri de credintă, dobândind multi discipoli si întemeind Biserica. Atunci când un crestin spune „Mă rog lui Hristos“, întelege că se adresează unei persoane concrete, unice, pe care o crede si o mărturiseste ca fiind întruparea Persoanei A Doua a Sfintei Treimi.

Iată acum o mostră de pervertire a sensului acestei notiuni:

Gurusii care intră în contact cu lumea crestină au ajuns să pretindă că termenul „Hristos“ desemnează un plan superior al constiintei umane, ceea ce înseamnă că orice om poate evolua spiritual până la gradul echivalent cu accederea la acest plan, devenind si el prin aceasta Hristos! Astfel, când un dascăl oriental spune „Mă rog lui Hristos“, întelege că se străduieste să atingă acest plan superior al constiintei si să devină, fie si pentru putin timp, Hristos.

Evident că între acest concept de „Hristos“ si Hristos al Evangheliei nu se poate stabili nici cea mai vagă asemănare. însă lucrul acesta nu numai că este trecut sub tăcere, ci se pretinde cu obstinatie tocmai contrariul. De ce recurg maestrii hindusi la un astfel de artificiu? Explicatia este foarte simplă: pentru că într-o tară cu o puternică traditie crestină, cu atât mai mult într-o tară ortodoxă, le-ar fi considerabil mai greu să convingă că personaje precum Indra, Kali, Shiva, Vishnu, Krishna sau Brahman sunt… dumnezei! Până si un crestin nepracticant si peste măsură de ignorant va ezita în primă instantă să se închine miilor de zeităti idolatre ale panteonului hindus. Ceea ce i se cere este mult prea exotic si nefamiliar.

In acest fel, încetul cu încetul, ne vor transforma în discipoli ai lor, ne vor convinge să adoptăm stilul de viată si modul de gândire indian, ne vor exploata economic, percepându-ne cotizatii lunare sau cel putin taxe pentru „întelepciunea“ care se împarte la conferintele organizate de ei, ne vor familiariza în cele din urmă pe de-a-ntregul cu hinduismul. Aceasta este de fapt marea lor miză si principalul lor scop. Pentru că acesti oameni nu sunt nici filosofi, nici difuzori de stiintă, nici psihologi, nici medici. Acesti oameni sunt hindusi, misionari ai unei idolatrii exotice. Mai mult decât atât, ei urmăresc să se propovăduiască si pe ei însisi ca dumnezei.[…]

Să ne amintim de Sai Baba, gurul indian care se prezintă pe sine ca fiind Dumnezeu, infinit superior lui Buddha, lui Mahomed sau lui Hristos. Iată ce spune Sai Baba despre el însusi: „Prostii nu mă cunosc, când locuiesc în trup omenesc! Ignoră firea mea superioară, căci Domn Preaînalt sunt Eu al tuturor fiintelor...“ (extras din periodicul miscării Satya Sai Baba, „Pacea Supremă -Prashanti Vahini“, Atena 1997, p. 5). Liderul miscării Viata Armonioasă din Grecia, americanul Bob Nazemy, adresându-se unor discipoli avansati, a spus despre Sai Baba: „El este prezent pretutindeni, atotstiutor si atotputernic Dumnezeu, care se află întotdeauna împreună cu noi, în toate ceasurile si în toate părtile lumi“ (B. Nazemy, „Te rog, Baba, dă-mi ascultare“, p. 1, Articole din ziare si periodice, Ed. a Ii-a, Ilianthos).[…]

Despre unii ca acestia Mantuitorul ne-a avertizat:

“Se vor scula hristosi mincinosi si prooroci mincinosi si vor face semne si minuni, ca sa duca in ratacire, de se poate, pe cei alesi. Dar voi luati seama. Iata dinainte v-am spus voua toate.”
(Marcu 13:22-23)

Iar Sfantul Apostol Pavel a spus:

“Duhul graieste lamurit ca, in vremurile din urma, unii se vor departa de credinta, luand aminte la duhurile cele inselatoare si la invataturile demonilor, prin fatarnicia unor mincinosi care sunt infierati in cugetul lor.”
(1 Timotei 4:1, 2)

“Caci va veni o vreme cand nu vor mai suferi invatatura sanatoasa, ci – dornici sa-si desfateze auzul – isi vor gramadi invatatori dupa poftele lor,
Si isi vor intoarce auzul de la adevar si se vor abate catre basme.”

(2 Timotei 4:3,4)
Aparitii inselatoare

Howard Murphet publica in 1971 o carte despre despre Sai Baba, dupa o perioada de sedere in ashramul sau, in care descrie minunile la care a asistat personal, printre care si capacitatea de (auto)transformare in diferite “divinitati” luminoase.

Acest fapt, de natura sa uimeasca si sa amageasca pe multi, in special pe cei mai putin avizati despre acest gen de inselari, in care cad destule persoane, in special cei cu un orgoliu mare, ce se considera demni de asemenea aratari deosebite, ale persoanelor divine, sfintilor sau ingerilor. Despre aparitii luminoase au vorbit Sfintii Parinti, anume ca trebuie ca oamenii sa se fereasca si sa nu se increada in ele, intrucat si demonii se pot transforma in ingeri de lumina, cerand apoi oamenilor sa li se inchine spre pierzarea lor sufleteasca. In cazul sau, transformarea, cel mai probabil a fost doar o iluzie optica, spre inselarea privitorului, precum unele practici vrajitoresti.

“Nu este de mirare, deoarece insusi satana se preface in inger al luminii.
Nu este deci lucru mare daca si slujitorii lui iau chip de slujitori ai dreptatii, al caror sfarsit va fi dupa faptele lor.”
(Epistola Sf. Pavel, II Corinteni 11:14,15)
Acuzat de scamatorie

Profesorul de psihologie, islandezul Erlendur Haraldsson, scria in 1997 despre o cerere pe care a facut-o catre acest guru, in 1971, pentru a-i studia “miracolele” in conditii controlate, fiind refuzat insa de acesta. De asemenea, in 1976, H. Narasimhaiah , un fizician rationalist, viitor vice-cancelar de la Universitatea Bangalore, a infiintat o comisie pentru a-i investiga stiintific si rational minunile, provocandu-l pe acesta sa participe la experiment, dar si aceasta provocare a fost respinsa de guru, pe motiv ca abordarea este necorespunzatoare:
Stiinta trebuie sa isi limiteze cercetarile doar la lucruri care tin de simturile umane, in timp ce spiritualitatea transcende simturile. Cine doreste sa inteleaga natura puterii spirituale poate face aceasta numai pe calea spirituala, si nu cea a stiintei.

Basava Premanand a declarat intr-un documentar BBC ca dupa investigatiile facute asupra lui Sathya Sai Baba, in opinia sa, acesta falsifica asa-zisele materializari. Magicianul James Randi, dupa ce a vizionat casete video cu minunile lui Baba, a declarat, de asemenea, ca materializarile sunt de fapt simple scamatorii, prestidigitatie. La fel, in 1995, la emisiunea TV “Guru Busters” al postului Channel 4 din Marea Britanie, au fost reiterate falsificarile legate de aceste materializari.

Crime neelucidate

In 2004, un documentar BBC intitulat “The Secret Swami“, Alaya Rahm si Mark Roche, adept devotat al lui Baba timp de 25 de ani, dar si alti fosti adepti, l-au acuzat pe acesta de crima. Este vorba de un incident relatat pe larg in presa indiana. In 1993, patru tineri inarmati (fosti adepti se pare) au patruns in ashramul lui Sai Baba, fiind ucisi de catre insotitorii lui Sai Baba dupa ce au fost capturati in apartamentul acestuia. Politia locala a renuntat la investigatii, rapoartele acestora fiind falsificate, stiute fiind relatiile sus puse ale guru-ului. Dupa incident, Sai Baba a declarat ca motivul atacatorilor a fost ura si gelozia (!).
Acuzat de abuzuri sexuale, homosexualitate, pedofilie

Un alt documentar, produs de un post de radio si televiziune danez, “Sedus de Sai Baba” (Seduced), dezvaluie din declaratiile unor martori, fosti adepti ai acestuia, despre homosexualitatea guru-ului, despre abuzurile sexuale asupra adeptilor sai, unii chiar minori, fiind descris ca maniac sexual si pederast. Exista, dealtfel, mai multe marturii ale unor tineri, barbati (printre care si numerosi europeni si americani) care declara, sub juramant, ca au fost indemnati de Sai Baba sa intretina cu acesta raporturi sexuale, perversiuni, profitand de increderea lor. Intrebati cum isi explica cedarea lor, in conditiile in care nu aveau inclinatii homosexuale, unii vorbesc despre puterea (mentala) exercitata asupra lor, ca si faptul ca pentru ei unei divinitati, asa cum il considerau pe guru, trebuiau sa i se supuna. Existau de asemenea si informatii precum acelea conform carora guru platea favorurile sexuale, precum si tacerea unora, in aur si in bani.

Intr-una din declaratii, germanul Jens Sethi a povestit intamplarea prin care a trecut in 1996 la un interviu cu Sai Baba, cand guru l-a sarutat si l-a mangait indecent. Desi a fost stanjenit si s-a simtit rau, Jens nu s-a opus, avand deplina incredere in maestrul sau. Dupa ce a primit instructiunea de a se separa de sotia sa in ashramul in care ii gazduia, a aflat ca Sai Baba i s-a adresat acesteia pe un ton salbatic si furios: “Fie te separi de baiat, fie te arunc afara din Puttaparthi!“. Dupa cateva zile, a fost intrebat de maestru daca s-a separat de sotie. La raspunsul sau negativ, Baba a reactionat de fata cu alti discipoli: “Bad Boy, Bad!” Jens declara: “A fost atat de agresiv si parea sa radieze o astfel de aura de rau ca am fost cu adevarat socat.
Putin mai tarziu, pasaportul i-a fost confiscat, germanul fiind avertizat de una dintre persoanele din ashram ca viata sa este in pericol si ca trebuie sa plece urgent.
Eu si sotia mea si am plecat dimineata urmatoare foarte devreme , spre Delhi. La Gara, am fost cautati de politie, dar am intrat in tren la Anantapur. Exista o sectie de politie in apropiere de platforma pe care a trebuit sa trecem pentru a intra in tren, si in clipa am vazut ca i-am spus sotiei mele sa mearga in tren separat. Sotia mea a auzit un grup de politisti vorbind despre o cautare si a auzit cuvintele “pasaport, Delhi si telegrama”. Am fost in pericol grav, dar din fericire am fost imbracat ca un indian, si am scapat de identificare. Asa ca am scapat, am ajuns la Delhi, dupa care la Ambasada Germaniei.”

Alte marturii ale unor adepti minori in timpul cat au stat in ashramul lui Sai Baba, dezvaluie faptul ca acesta a abuzat de ei, deoarece parintii lor, adepti devotati si supusi, nu s-au opus, gasind chiar justificari pentru aceste fapte.

Din declaratii mai reiese si faptul ca Sai Baba si-a transformat studentii din heterosexuali in homosexuali, traumatizandu-i pe viata.

In afara de devieri, abuzuri sexuale si de comportament (razbunari pe cei care nu i se supuneau), guru avea in ashramul sau altare ce il reprezentau, adeptii sai inchinandu-i-se ca unei divinitati. La fel si milioanele de pelerinii care l-au vizitat in ashram, se inchinau trecand prin fata tronului sau.

Dupa cum reiese din marturii, Sathya Sai Baba nu doar ca nu a fost sfant, dar s-a dovedit un personaj orgolios, plin de patimi, neavand nimic de-a face cu sfintenia – in totala opozitie cu Sfintii crestini si adevaratul Mesia (Hristos), care in timpul vietii pamantesti nu a stat pe tron, pe perne moi, nici nu a dorit sa primeasca slava de la oameni, ci s-a nevoit cu posturi aspre, umbland descult, patimind, smerindu-se, nu semetindu-se (la fel si Sfintii Sai).

Probabil ca cei care au crezut in acest guru au uitat cuvintele Mantuitorului:

“Daca vrea cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa-Mi urmeze Mie.”
Iisus i-a zis: “Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nimeni nu vine la Tatal Meu decat prin Mine.”
“Toate Mi-au fost date de catre Tatal Meu si nimeni nu cunoaste pe Fiul, decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decatnumai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i descopere.”

Un om care se considera pe sine a fi Dumnezeu, pretinzand inchinare, cultivand idolatria, o pesoana suspecta de homosexualitate, viol si pedofilie nu poate fi un om sfant, asa cum multi au crezut sau continua sa creada despre el.


Din pacate, foarte multi nu cunosc faptul ca puterea de a face minuni si vindecari nu o au doar Sfintii, ci si cei care lucreaza cu puteri intunecate, in acest caz “minunile” fiind inselatoare si aparente, iar vindecarile cel mult temporare. Asadar, nu orice minune este de la Dumnezeu, deoarece puterea de a face minuni cu darul lui Dumnezeu o au doar Sfintii, cei care traiesc in post, infranare, izolati de lume si foarte smeriti. Niciodata Dumnezeu nu va da puterea de a face minuni unui om impatimit, orgolios, cu atat mai putin unuia care se declara pe sine a fi Dumnezeu (in contradictie cu Sfintii crestini care, in mod sincer, se considerau pe ei insisi a fi foarte pacatosi), si nu aceluia care nu doar ca nu e capabil de infranare, dar e orbit de patimi trupesti, cu atat mai mult cele in afara firii (aspru pedepsite in vremea Vechiului Testament – precum Sodoma si Gomora).

Spre luare aminte, asemenea false minuni va face si antirhist, cel caruia multi i se vor supune si inchina ca unui dumnezeu.

Inselarea in care au cazut adeptii lui Sathya Sai Baba, in special cei botezati crestini care au crezut in el, dovedeste ca pe cat de putin informati sunt, pe atat de creduli. Este foarte necesar ca acei crestini care se considera credinciosi, inainte de a crede in orice invatator/maestru care pretinde ca ar avea daruri speciale si cunostinte in domeniul spiritual, sa se informeze citind scrierile Parintilor, pentru a se feri de orice forma inselare, atat de des intalnita in zilele noastre, caci nu putini sunt astazi cei care inseala pe altii, ei insisi aflandu-se in inselare, pretinzand ca au legatura directa cu Dumnezeu sau Sfintii Sai, considerandu-se ei insisi persoane inalte, divinitati, Fii de Dumnezeu, etc. Niciun invatator nu este de la Dumnezeu, intrucat Biserica nu recunoaste alti invatatori, cu atat mai putin dintre cei care sa propavaduiesc un alt fel de invatatura afara de cea pe care Domnul ne-a lasat-o prin Sfintii Apostoli. Mantuitorul ne-a invatat:

(…) ca unul este Invatatorul vostru: Hristos, iar voi toti sunteti frati.
Si tata al vostru sa nu numiti pe pamant, ca Tatal vostru unul este, Cel din ceruri.
Nici invatatori sa nu va numiti, ca Invatatorul vostru este unul: Hristos.
Si care este mai mare intre voi sa fie slujitorul vostru.
Cine se va inalta pe sine se va smeri, si cine se va smeri pe sine se va inalta.
(Matei 23:8-12)

In afara Bisericii nu exista mantuire.

Observatie: Cei cu adevarat sfinti nu se vor considera si nu vor declara niciodata despre ei ca sunt sfinti, intrucat poseda marea virtute a smereniei, dimpotriva vor detesta laudele si aprecierile celor din jur. Acesta dealtfel, poate fi un bun criteriu prin care putem recunoaste un inselat, un invatator (guru, maestru) mincinos, prin faptul ca se inalta pe sine, declarandu-se ca fiind o personalitate spirituala.

“Sa stam bine, sa stam cu frica sa luam aminte!”

Apa cea Vie


Cititi si:

Falsi profeti si invatatori mincinosi

Erezii moderne (important)
Lecturi recomandate:

“Ortodoxia si religia viitorului” – Ieromonah Serafim Rose

• “Despre inselare” – Sf. Ignatie Briancianinov

“Marii initiati ai Indiei si Parintele Paisie”

• “Nevointa si inselare” de Paisie Aghioritul (vol. “Nevointa duhovniceasca”)

• “Oameni si demoni” – Pr. Rodion