Gandul smerit cred ca il putem avea, din ce am citit la Sfinti, atunci cand ne consideram pe noi foarte nevrednici si ii consideram toti ceilalti mai buni decat noi.

Cata ravna ca inchinator trebuie sa fi avut ca sa deosebesti trairile obisnuite de VIATA HARULUI in propriul suflet. – nu tb sa ai ravna prea mare, caci odata ce capeti Harul, ii sesizezi prezenta usor, e o stare de mangaiere dumnezeiasca in inima, mult deosebita de orice alta traire.

Gandirea pozitiva este cea promovata de spiritualitatea de tip new-age, sa gandesti optimist, sa crezi ca va fi bine, etc. Dar e foarte diferita de gandirea smerita, care implica micsorarea sinelui si lepadarea de sine. Cel care gandeste pozitiv, optimistul, zice: “sunt sanatos, imi va fi bine, tot Universul lucreaza pt mine”, pe cand cel care se smereste isi spune “sunt bolnav (cu sufletul), merit sa imi fie rau pt pacatele mele, dar cer mila lui Dumnezeu si nadajduiesc in El”.

“Paradoxal calea este “scurta si usoara” pentru ca ea nu duce la vreo INVREDNICIRE sau la DESAVARSIRE, CI DOAR LA MANTUIRE, ADICA LA PRIMIREA DUHULUI SFANT CARE TE FACE SA VEZI PE DOMNUL. “ – Pai tocmai, ca desavarsirea este pana la urma lepadarea completa a sinelui, precum Apostolul Pavel, care spunea: “M-am rastignit impreuna cu Hristos; si nu eu mai traiesc, ci Hristos traieste in mine.”. Aceasta e desavarsirea cred, retragerea completa a sinelui nostru (prin lepadare de sine) si prezenta lui Dumnezeu in inima noastra.

“Sa fim constienti ca doar crestinii retrasi din lume ajung la primirea Duhului Sfant in felul acesta.” – nu e adevarat, cred ca mai sunt si altii care traiesc in lume (nu lumeste), chiar daca nu au in mod permanent aceasta stare. “Aceasta viata este doar lupta pentru biruirea pacatelor si dobandirea milosteniei.” – cred ca ni se cere mai mult. Daca ne spovedim curat si ceva mai des si ne impartasim, daca punem gandul bun inainte si nu judecam pe ceilalti, mai ales daca cultivam gandul smerit si traim cu luare-aminte, daca facem milostenie si avem marime de suflet, atunci Dumnezeu va locui in inima noastra si ii vom simti prezenta (chiar daca nu in mod continuu).

Sunt cateva cuvinte cheie care arata cat de greu se poate sustine o asemenea stare.
Mai intai cuvantul: TOTI. Cata putere trebuie sa ai ca sa ramai la acest gand in lumea durerilor trupurilor materiale: ca TOTI oamenii SUNT BUNI. Nu ca vor deveni, nu ca doar unii.
Apoi : GAND SMERIT. Cate trepte ale cunoasterii de sine trebuie trecute ca sa stii ca acesta este un gand smerit. Nu o realitate materiala. Nu un adevar pentru mine insumi. Ci un adevar NUMAI in Hristos si in Duhul, vesnic dar adus in prezent de HAR in mine insumi.
Si: VA VIA. Cata ravna ca inchinator trebuie sa fi avut ca sa deosebesti trairile obisnuite de VIATA HARULUI in propriul suflet.

Altfel avem o “GANDIRE POZITIVA” sau mai eficient o “PROGRAMARE NEURO-LINGVISTICA”, adica o traire din sine insusi si nu din HARUL DUHULUI SFANT.

“Iata o cale scurta si usoara spre mântuire: Fii ascultator, înfrânat, nu osândi, pazeste-ti mintea si inima de gândurile cele rele”

Am lasat special la urma INCEPUTUL. Paradoxal calea este “scurta si usoara” pentru ca ea nu duce la vreo INVREDNICIRE sau la DESAVARSIRE, CI DOAR LA MANTUIRE, ADICA LA PRIMIREA DUHULUI SFANT CARE TE FACE SA VEZI PE DOMNUL. VEDERE PENTRU CEI NEPATIMITORI NUMITA CONTEMPLATIE.

Sa fim constienti ca doar crestinii retrasi din lume ajung la primirea Duhului Sfant in felul acesta.

Mirenii obisnuiti primesc doar o lucrare tainica a Duhului, numita in Sf Taina a Mirungerii : PECETEA DUHULUI. Si raman sa lupte ca sa NU JUDECE, PENTRU CA SI ASTA ESTE GAND SMERIT. Mantuirea se primeste doar la Judecata Obsteasca, iar in aceasta viata este doar lupta pentru biruirea pacatelor si dobandirea milosteniei.

Dar cine nu iubeste pe vrajmasi, acela nu poate cunoaste pe Domnul, nici dulceata Duhului Sfânt. Duhul Sfânt ne învata sa iubim pe vrajmasi pâna într-atât încât sufletului sa-i fie mila de ei ca de proprii nostri copii. Sunt oameni care doresc vrajmasilor lor sau dusmanilor Bisericii pierire si chinuri în focul iadului. Ei gândesc asa pentru ca n-au învatat de la Duhul Sfânt iubirea lui Dumnezeu, caci cel ce a învatat aceasta va varsa lacrimi pentru întreaga lume.”

Acest lucru nu mai este caracteristic ortodocsilor romani care au un compotament fundamentalist. Acest lucru se poate vedea pe multe site-uri ortodoxe, unde se indeamna la ura contra celor care nu-s ortodocsi.(a se vedea spre ex comentarii pe un asemenea site si articole pline de sovinism “Foaie Nationala”, si nu este singurul.)