This movie requires Flash Player 9

Dogmatica


Arhiva postari pentru aceasta categorie


Invatatura Sf. Ioan Damaschin despre cinstirea Sfintelor icoane">Invatatura Sf. Ioan Damaschin despre cinstirea Sfintelor icoane

20 Mar 2016

Una dintre ultimele mari controverse legate de sfarsitul epocii sinoadelor ecumenice si al perioadei patristice este aceea legata de problema sfintelor icoane. Secolele al VIII-lea si al IX-lea au pus la grea incercare Biserica crestina prin erezia iconoclasta. (…)

Iconoclasmul apare sub imparatul Leon III Isaurul (717-741), care in anul 726 promulga un edict impotriva icoanelor . Se pare ca acest edict a fost precedat “de o veritabila campanie de propaganda, condusa chiar de imparat si destinata a convinge poporul ca cultul icoanelor este o manifestare de idolatrie care provoaca mania lui Dumnezeu si explica toate nenorocirile imperiului[Sf. Ioan Damaschin].

Pentru a intelege caracterul evenimentelor care au tulburat imperiul de Rasarit in timpul secolelor VIII si IX, ar trebui sa mergem mai departe decat inceputul secolului al VIII-lea. Daca luam in considerare originea siriaca a imparatilor iconoclasti , provincie in care tendintele iconoclaste erau vechi, influentate atat de iudei cat si de musulmani, cat si “lupta intre puterea civila si comunitatile religioase”, iconoclasmul apare din punct de vedere politic, ca o “reactie impotriva clasei monahale cu tot ceea ce avea ea, cu tot ceea ce ea lucrase, cu toate pretentiile si incalcarile ei“.

Dar iconoclasmul a fost un “fenomen complex”, cu un pronuntat caracter religios. El ne apare ca un ecou al luptelor hristologice din secolele IV-VII, caci se punea in discutie legitimitatea pictarii Mantuitorului, ceea ce in ochii iconoclastilor parea “nestorianism“. Mai mult, al doilea imparat iconoclast, Constantin V Copronimul (741-775) “condamna chiar cultul Sfintei Fecioare si al Sfintilor“. Sa nu uitam ca “monofizitii erau ostili cultului icoanelor“.

Continuare »

Ce sunt si de unde avem DOGMELE?

25 Nov 2014

Se afla oameni printre cei pretinsi invatati, care sunt de parerea ca dogmele ar fi niste invataturi invechite, niste frane care restrang libertatea de gandire, niste piedici in calea stiintelor, niste forme reci si goale care trehuie inlaturate, deoarece intuneca mintea, impiedica progresul si, astfel, in loc sa apropie departeaza pe om de fondul sau esenta adevarului. In felul acesta judecate, dogmele in loc sa lumineze intuneca sufletul sau, in cazul cel mai bun, il impiedica sa se lumineze. Astfel de pareri neintemeiate sunt cu atat mai triste si chiar dureroase, cu cat uneori se aud si de pe buzele unor oameni care se pretind crestini.

Dogmele sunt adevarurile de credinta ale religiei crestine. Adevarurile acestea sunt revelate, adica insuflate si descoperite de Dumnezeu.

«Niciodata proorocia (invatatura biblica) nu s-a facut din voia omului, ci oamenii cei sfinti ai lui Dumnezeu au grait purtati fiind de Duhul Sfant» (2 Petr. 1:21). La fel zice si Sf. Apostol Pavel: «Toata Scriptura este insuflata de Dumnezeu» (2 Tim. 3:15). De aceea se si numeste Biblia, de foarte multe ori, cuvantul sau cuvintele lui Dumnezeu. Nu mai insiram locuri si texte; numai cu acestea s-ar putea scrie o carte intreaga, insasi valoarea deosebita, neintrecuta, exceptionala si universala a Bibliei, fata de toate celelalte carti din lume, este, in privinta aceasta, o marturie care graieste de la sine.

Continuare »

Dogma crestin-ortodoxa

10 Jun 2014

Dogma crestin-ortodoxa se bazeaza pe credinta intr-un singur Dumnezeu in trei ipostaze (Sfanta Treime): Tatal, Fiul si Sfantul Duh. Dumnezeu s-a descoperit oamenilor mai intai incomplet, in Vechiul Testament, prin Moise si prin Profeti si apoi complet, in Noul Testament, prin insusi Fiul Sau, Domnul Iisus Hristos. Unitatea fiintei lui Dumnezeu face ca acolo unde se gaseste una dintre ipostazele Sfintei Treimi sa fie intreaga Dumnezeire. Proprietatile Dumnezeirii sunt si ale fiecarei ipostaze in parte. Singurele caracteristici proprii ipostazelor Sfintei Treimi in parte sunt urmatoarele: Tatal este nenascut, naste din veci pe Fiul si purcede din veci pe Duhul Sfant, Fiul este nascut din veci de Tatal, iar Sfantul Duh este purces din veci de Tatal.

Continuare »

Diferenta dogmatica si liturgica intre Liturghia ortodoxa, catolica, protestanta si neoprotestanta

04 Oct 2011

Diferenta intre Liturghia ortodoxa si cea catolica este ca in Liturghia ortodoxa Domnul se face prezent cu Trupul si Sangele Sau prin chemarea Sfantului Duh, pe cand in cea catolica prin cuvintele: “Luati, mancati…, Beti dintru acesta toti… “. In liturghia catolica nu se afirma decat o legatura prin amintire, nu prin Duhul Sfant, intre ceea ce s-a facut la cina cea de taina si ceea ce se face acum. Nu se afirma lucrarea prezenta a Duhului Sfant. Pe cand in Ortodoxie, credinta in lucrarea prezenta a Duhului Sfant, care prelungeste prezenta si lucrarea lui Hristos este foarte puternica. Este puternica credinta in Duhul Sfant ca Persoana distincta, si in lucrarea Lui mereu prezenta in orice timp. Se tine seama de faptul ca Hristos si-a inceput si-si continua lucrarea in oameni, dupa inaltare prin Duhul Sfant. Nu exista tendinta de a confunda pe Duhul Sfant ca Persoana prin care se prelungesc actele mantuitoare ale lui Hristos cu Hristos insusi care S-a inaltat de la noi.

In al doilea rand, catolicismul, desi pastreaza credinta in impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului, a tinut sa explice cu ajutorul distinctiei filosofiei aristotelice intre substanta painii si accidentii ei misterul euharistic, afirmand ca substanta painii si vinul sunt transformate in Trupul si Sangele Domnului, dar accidentii raman (transsubstantiere). Ortodoxia mentine recunoasterea misterului inexplicabil al prefacerii painii si vinului in trupul si sangele Domnului, fara asemenea precizari.

Continuare »

visit tracker on tumblr