Sanzienele sau Dragaica (Galium) mai este cunoscuta si sub alte denumiri: floarea Sfantului Ioan, smantanica sau sanziene galbene, peteala reginei, sanziana-alba. Este o plantă plăcut mirositoare, cu flori mici, galben aurii, care răspândesc în jur o mireasmă puternică de miere. Creste prin grădini, livezi, pășuni, fâneţe, campii, ogoare, de-a lungul gardurilor, poate ajunge la o inaltime de 30-60 cm . Este considerata simbol al Soarelui, luminii, vieții. Datorită saponinelor şi unei enzime foarte valoroase, drăgaica este unică. În vechime, oamenii o considerau o floare magică, deoarece infuzia din această plantă uşura naşterea.

Perioada de maxima inflorire este in perioada solstitiului de vara, in apropierea sarbatorii Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul (24 iunie), cunoscuta si sub denumirea populara de Sanziene sau Dragaica.

După trecerea zilei de 24 iunie, când se sărbătoreşte Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, tradiţia populară acceptă recoltarea sânzienelor, cunoscute şi sub denumirile de drăgaică sau floarea Sfântului Ioan. Înainte de această dată, nici o persoană, copil sau vârstnic, nu are voie să culeagă sânziene, nici măcar în joacă, deoarece ar atrage mari nenorociri asupra gospodăriei şi a familiei. În cursul zilei de Sânziene, florile legate în coroniţe sub formă de cruce erau duse la biserică, pentru a fi sfinţite.

Florile sunt foarte mici, de culoare alb-gălbuie şi înfloreşte din mai până în septembrie. Planta înflorită este culeasă pe întreg timpul lunilor de vară, în special în luna iulie.

Plantele au tulpini în patru muchii, înalte de 30-100 cm. Frunzele sunt liniare, ascuţite, lucioase, păroase pe faţa inferioară, dispuse câte 8-12 în verticile la fiecare nod. Podoaba principală este reprezentată de florile mărunte, albe sau galben-aurii, dispuse în mici ciorchini, cu miros dulce-îmbătător, asemănător cu cel al fânului de curând cosit sau al mierii de albine. Văzute de la distanţă, florile seamănă cu o ploaie de stele, cele 4 petale fiind aşezate în semnul Sfintei Cruci, ceea ce duce la credinţa că această plantă a fost binecuvântată de Dumnezeu.

 

Exista mai multe soiuri de Galium:

– lipicioasa (Galium aparine), numita si asprisoara, cornatei, iarba-lipitoare, turtita, este raspindita pe ogoare, cimpii si de-a lungul gardurilor, fiind de aceea combatuta de tarani cu ierbicide. Atinge o inaltime de 60-160 centimetri, are radacina frunzelor verticilata (asezata in jurul unei axe in acelasi nivel) si umbele alb-verzui pedunculate. Datorita tulpinii cu par aspru, aceasta planta este o „cataratoare”, fiind numita de aceea „lipicioasa” sau „iarba-lipitoare”.

– Sanziana galbena (Galium verum), numita si floarea-lui-Sf.Ion, inchegatoare, sinziene, sinziene-galbene, smintinica, prefera inaltimile si are flori galben-aurii cu mireasma puternica de miere.

– Sanziena alba (Galium mollugo), numite si dragaica, peteala-reginei, sanziana-alba, au florile delicate, de culoare alb-galbuie, asemanatoare florii-miresei, un parfum amintind usor mierea si se intilnesc foarte des in povirnisuri si pe margini de drum, mai mult culcate la sol decit in picioare in timpul infloririi.

Sânzienele albe sunt cunoscute prin multiple proprietăţi terapeutice: diuretice, antispastice, antireumatice şi afrodisiace, ceea ce le dau eficacitate în diferite afecţiuni, cum ar fi: tulburări circulatorii, gută, icter, pleurezie, poliartroze şi reumatisme cronice.

Sânzienele galbene au foarte multe proprietăţi vindecătoare, datorită conţinutului chimic mult mai divers, de la glicozide, coloranţi galbeni şi roşii, taninuri, acizi organici, enzime de închegare a laptelui şi săruri minerale (planta se mai numeşte popular „închegătoare“).

Toata florile amintite sunt aproape identice in puterea lor lecuitoare. Se si utilizeaza in acelasi mod.

Planta aceasta care creste in cantitati mari a fost data tot mai mult uitarii. Dar tocmai ei ar trebui sa i se acorde o atentie mai mare intr-o vreme in care bolile de cancer fac ravagii.

Forta curativa a plantelor proaspete este substantial mai mare, deci folosirea lor, in cazul bolilor grave, trebuie sa aiba loc in stare proaspata. Si in timpul inerii se pot gasi fire proaspete de sinzine albe pe locuri fara zapada, sub iarba uscata.

Ceaiul de sinziene curata rinichii, ficatul, pancreasul si splina de factorii patogeni. Cei ce sufera de tulburari ale sistemului limfatic ar trebui sa bea zilnic din acest ceai. Este indicat si in cloroza, hidropizie si junghiuri intercostale. Se recomanda atat ca utilizare externa pentru a se trata afectiunile de vezica urinara, rinichi, ficat, pancreas, glanda tiroida; dar si pentru uz intern prin administrarea a doua-trei cani de ceai zilnic, pentru a tratara dermatoze cronice, petele pigmentare, furuncule.

Datorită saponinelor şi unei enzime foarte valoroase, drăgaica este unică. În vechime, oamenii o considerau o floare magică, deoarece infuzia din această plantă uşura naşterea. De aceea, Sanziana este recomandata mai ales pentru femei, in cazul nasterilor cu sau fara probleme si in afectiunile uterine.

Este o planta cu proprietati vindecatoare remarcabile.

Dragaica este recomandata in tratarea unor afectiunii grave precum:

•  afectiuni dermatice canceroase: plagi canceroase pe piele, limba si laringe;
•  boli de piele (cutanate): rani, furuncule, pecingine, ulceratii, eczeme zemuinde, raie, acnee, psoriazis, alte eruptii tegumentare;
•  boli ale vezicii urinare, retentie urinara
•  boli renale: elimina pietrele, nisipul si deseurile toxice din rinichi si vezica urinara, pionefrite
•  afectiuni ale uterului
•  boli ale sistemului nervos: nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertije;
•  tulburari limfatice
•  coree
•  afectiuni ale glandei tiroide, gusa, ale corzilor vocale
•  boli digestive: icter, calculoza biliara, curata ficatul si pancreasul de toxine
•  boli cardiace: regleaza circulatia sangelui Ia batrani;
•  boli de metabolism: obezitate, anemie;

 

Florile galbene, bune pentru bolile digestive

Sânzienele galbene fac parte din grupul plantelor cu cele mai variate întrebuinţări. Încă din trecutul medicinii tradiţionale au rămas diferite proceduri de utilizare, cu variaţii de la o zonă la alta. În Oltenia, planta era folosită contra herniei şi a frigurilor, în Ţara Făgăraşului – contra hepatitei şi a bolilor nervoase, în Moldova – contra bolilor de piele şi a celor venerice, iar în Transilva-nia de Nord – contra reumatismului.

Astăzi, în tratamentele interne, produsele din sânziene se dovedesc eficiente în foarte multe afecţiuni:

– boli digestive (icter, calculoză biliară, curăţirea ficatului şi a pancreasului de toxine, diaree, enterite, enterocolite, catar gastrointestinal);

– în bolile renale-genitale (calculoză renală cu eliminarea nisipului şi a deşeurilor toxice din rinichi şi vezică urinară, edeme renale, cistite, nefrite cronice, pielonefrite, tulburări de menopauză, afecţiuni ale uterului, impotenţă, colibaciloză urinară, cancer renal şi genital);

– în bolile sistemului nervos (nevroze, epilepsie, isterie, insomnie, vertij, stări de oboseală şi epuizare);

– contra tumorilor ganglionare, noduli tiroidieni, afecţiuni ale glandelor tiroide şi ale coardelor vocale;

– contra cancerului limbii, al laringelui şi al organelor genitale;

– contra durerilor reumatismale şi artrozice;

– în boli de metabolism (obezitate, anemie).

 

Ceaiul are efect binefacator si asupra urmatoarelor afectiuni:

•  afectiuni ale cailor respiratorii: faringita, laringita, raguseala;
•  astenie
•  otita
•  dermatoza

Folosit extern, ajuta foarte repede in toate bolile de piele, in rani, furuncule si comedoane. Spalaturile calde ajuta la intinderea tenului ofilit. Si sucul proaspat stors da rezultate bune, daca se ung zilnic cu el portiunile de piele bolnave si se lasa sa se usuce.

Si la bolile gusei ajuta acest ceai daca se face zilnic foarte multa gargara. O femeie mi-a relatat ca a scapat astfel de gusa, de boala glandei tiroide. „Ma intilnesc anual, intr-un hotel al bailor Kneipp, cu o pereche din Viena/Molding, cu care sunt prietena. Cind ne-am revazut in anuml 1979, am constatat ca sotia facuse o gusa destul de vizibila. Se temea de operatie. I-am recomandat dragaica. Se face infuzie si se foloseste calda ca gargara adinca de foarte multe ori pe zi. In luna februrarie 2000 ne-am intilnit iarasi si iata, gusa disparuse. Mi-a povestit, in culmea fericirii, ca sotul ei ii adusese des dragaica proaspata; inca de la inceput simtise cum i se micsora gusa, pina ce a disparut complet.”

In ultima perioada de timp s-au inmultit cazurile de paralizie a corzilor vocale. Se pare ca ar fi vorba aici de o viroza. Gargara si clatitul cu ceai de dragica sunt de un rapid ajutor.

Dragaica a fost foarte apreciata in vremurile stravechi de femeile cu afectiuni uterine. Ea li se punea femeilor in pat cind se declansa nasterea, pentru a le micsora durerile facerii. Aceasta credinta s-a transpus apoi asupra Fecioarei Maria. Se mai spune ca ar fi pus pruncul Iisus dragaica in loc de perna moale de iesle. O legenda din Silezia relateaza ca Sfinta Fecioara a luat dragaica pentru ca este singura pe care magarul n-o minca. Asta este adevarat. Desi dragaica este cautata de vaci, porcii si magarii o refuza.

Despre ceaiul de sanziene, preotul elvetian Kunze spunea ca acest ceai este un leac de incredere si in cele mai grele boli de rinichi sau pionefrite (puroi la rinichi), chiar atunci cind nimic altceva nu mai da nici un rezultat. Preotul Kunzle istoriseste in scrierile sale despre un barbat de aproximativ 45 de ani care suferea de o grava boala de rinichi ce sa tot inrautatea. In cele din urma a trebuit sa-i fie scos un rinichi. Si celalalt rinichi se umpluse de puroi si nu mai putea functiona normal. Atunci omul s-a pus pe o cura cu dragaica. A baut zilnic 4 cesti dintr-un amestec de plante pentru ceaiuri: adica dragaica, splinuta-depadure si urzica-moarta-galbena in parti egale. A luat de mai multe ori pe zi cite o inghititura, iar consecinta a fost ca boala i-a trecut complet.

Foarte eficace este amestecul de dragaica, splinuta-de-padure si urzica-moarta-galbena in parti egale. In acest caz, efectul se manifesta foarte iute. El vorbeste de 14 zile. Se face infuzie de dragaica si se bea 1 ceasca pe stomacul gol, 30 minute inainte de micul dejun, iar restul pe parcursul zilei, inghititura cu inghititura. In caz de boala grea trebuie consumate 4 cesti pe zi.

Acelasi amestec de ceaiuri se recomanda si in scleroza renala sau in alte boli grave de rinichi. Cunoscutul botanist austriac Richard Willfort atrage atentia in cartea sa „Gesundheit durch Heilkrauter” (Sanatate prin plantele naturale) asupra faptului ca bautul ceaiului de dragaica si clatitul cu el sunt un mijloc excelent in cancerul limbii si ca sucul proaspat stors si amestecat cu un ajuta in ulceratii canceroase de tot felul si in boli de piele de natura canceroase

Experiente proprii legate de dragaica, sunt expuse in continuare, pentru ca sa apreciati singuri, puterea ei tamaduitoare.

„Cu aproximativ 10 ani in urma, am auzit despre imbolnavirea unui medic stomatolog din Linz de cancer al limbii. Dupa operatie slabise foarte tare si trebuia sa se duca la Viena pentru raze. L-am sfatuit sa faca gargara cu ceai de dragaica (proaspata). O saptamina mai tirziu am aflat deja ca razele nu-i mai era necesare si ca bolnavului ii este mult mai bine. Curind s-a vindecat complet.

Ceva mai tirziu am aflat despre o femeie de 28 de ani, bolnava tot de cancer al limbii. A fost sfatuita se consulte un medic din Karnten. Acesta i-a promis ca o vindeca in 5 ani complet si i-a prescris un ceai de plante pe care bolnava mi l-a aratat la un moment dat. L-am recunoscut ca fiind ceai de dragaica. Pentru a o scuti de atatia bani aruncati pe calatoriile de la Karnten si pe alte cheltuieli, i-am aratat dragaica in natura ca sa si-o poata culege singura. S-a vindecat de aceasta boala groaznica.

Inca un exemplu: era sfirsit de martie cind o femeie tinara din Viena mi-a povestit ca mamaei, in virsta de 63 de ani, este grav bolnava si ca se afla inaintea unei a doua operatii care trebuie sa aiba loc pe 19 aprilie. Bolnavei ii crescuse deodata, cu o jumatate de an in urma, o tumoare canceroasa pe laringe. Doctorul nu-i spusese atunci adevarul, descriindu-i boala ca fiind o formare de gusa. Astfel, bolnava ajunsese la prima operatie. Timp de 6 luni totul decursese normal. Acum aparusera insa la bratul sting dureri fantastice, care nu conteneau zi si noapte. Mana era umflata, bolnava nu-si mai simtea mina si bratul, nemaiputind tine nici macar o foaie de hirtie. Pentru a-i usura durerile, medicul primar care o operase prima data propusese o a doua operatie, care trebuia, dupa cum am spus, sa aiba loc la 19 aprilie si la care sa-i sectioneze un nerv din git si clavicula pentru a o elibera macar de durerile cele mai insuportabile. Doctorul sustinea ca nu mai exista nici un alt ajutor medical. Totusi, am sfatuit-o pe femeia respecitva sa bea ceai de dragaica si sa faca gargara cu el. I-am mai recomandat un amestec – cu efect de impiedicare a formarii cancerului – de ceaiuri de plante, si anume 300 grame de filimica, 100 grame de coada soricelului si 100 grame de urzica (1 1 litru pe zi, cite o inghititura la fiecare 20 minute), precum si ungerea si frictionarea cu alfie de dragaica. Va puteti imagina mirarea si bucuria mea cind am aflat ca durerile incetasera dupa 4 zile! Ininte de 19 aprilie, femeia a inceput sa-si simta iarasi mina si bratul, putind sa le miste. Medicul primar a fost vizibil surprins cind fiica l-a rugat sa nu mai efectueze a doua operatie. A ramas impresionat atunci i-a relatat fidel despre tratamentul cu plante medicinale si i-a spus: “Am aflat dupa citva timp ca femeii ii merge – citez exact cum mi s-a comunicat – si ca poate deja sa se ocupe de gospodarie si de familia ei de sase persoane”.

Pentru cancerul limbii – gargara cu infuzie de dragaica proaspata se bea din cand in cand cate o gura de ceai. Umflaturile se retrag, durerile cedeaza din ziua a 4-a sau a 5-a.

Pentru cancer in cerul gurii: dragaica proaspata, maruntita se opareste (o lingurita cu varf de planta la o cana cu apa). Se clateste zilnic gura si se face gargara cat mai adanc, apoi se scuipa ceaiul. Se foloseste zilnic circa 2 litri ceai. Din 2 in 2 gargare, se poate bea cate o lingurita de ceai. Dupa ce dispare tumoarea, se va bea timp de cateva luni un ceai depurativ (cu efect de impiedicare a formarii cancerului).

Si tratind ulceratiile canceroase se pot obtine vindecari.

In timp s-au inmultit boli maligne de piele care se manifesta sub forma unor pete intunecate, bine conturate si aspre. Se presupune ca ar fi vorba de o boala infectioasa. In acest caz, tratamentul cu suc proaspat de dragaica si alifie de filimica da rezultat. Simultan trebuie folosit insa neaparat ceaiul depurativ de filimica, urzica si coada-soricelului.

O femeie din Austria superioara avea un nodul in cerul gurii, care-i pricinuia dureri ingrozitoare in toata gura. Clatindu-se cu ceai de dragaica, a scapat in 4 zile atit de nodul cit si de dureri. Este insa sigur ca nu numai plantele aduc ajutor, ci si atotputernicia Domnului. La urma urmei, totul este in mainile Domnului!

Adjuvant în tratamentul cancerului uterin
Infuziile de drăgaică sunt recomandate în: afecţiuni ale rinichilor, vezicii urinare şi hidropizie (are efect diuretic), ajutând la eliminarea calculilor renali, a nisipului la vezica urinară, dar îşi dovedesc eficacitatea şi în bolile de ficat, anemie, obezitate, stări de isterie, inflamaţii ale uterului etc.

S-a constatat că miraculoasa plantă are un efect foarte bun ca adjuvant în cancerul limbii, mamar, uterin şi laringian. Au fost cazuri în care evoluţia cancerului la sân s-a stopat după ce pacientele diagnosticate cu această teribilă maladie au consumat zilnic doi litri de ceai de drăgaică în amestec cu ceai de coada-şoricelului. Se beau trei-patru căni de ceai zilnic.

Curăţă rinichii
Drăgaica curăţă rinichiul, îl revigorează şi îl readuce la o funcţionare normală, având o putere curativă foarte mare. Cu trei căni cu ceai pe zi pot fi corectate tulburările funcţionale ale acestui organ. Când boala este avansată, este bine să preparaţi ceaiul din plante proaspete. Se opăreşte o lingură cu plantă la un litru de apă şi se bea un litru, cu înghiţituri mici, pe tot parcursul zilei. Unii specialişti susţin că sucul proaspăt, obţinut cu storcătorul, are un efect mai rapid. În cazul puroiului la rinichi e recomandată consumarea unui ceai din amestec de: drăgaică, urzică moartă şi splinuţă, în părţi egale. O linguriţă din acest amestec se pune într-o cană cu apă clocotită, se lasă să se infuzeze un minut, după care se strecoară şi se bea.

Estompează petele senile
Extern, infuzia şi sucul proaspăt de sânziene se folosesc pentru vindecarea eczemelor, comedonului (punct negru), dermatozelor cronice, panariţiului, petelor pigmentare, petelor senile sau din naştere. În toate cazurile, aplicarea se face sub formă de spălări, comprese. Sucul se aplică pe zonele pielii afectate sau se diluează cu apă sau cu ceai şi se beau câte două căni zilnic.

Dragaica mai este indicată şi în boli ale căilor respiratorii, laringite şi faringite, răguşeli cronice, pareze trecătoare ale corzilor vocale şi chiar în hipotiroidism. Atunci când copilul dumneavoastră este astenic, are dureri în gât, otită, răguşeală, tot sânzienele pot rezolva problema.

Pentru tratamentul gusii si laringelui se face gargara de mai multe ori pe zi cu infuzie calda de dragaica, iar pentru tratarea unor ulceratii in gura si pe limba se clateste cat mai des gura cu o infuzie mai concentrata sau chiar cu suc obtinut din planta proaspata. Aceste tratamente dau rezultate si cazuri de cancer al limbii sau tumori canceroase ale laringelui.

Alifia, duşmanul nodulilor la sân
Alifia de sânziene se foloseşte în special în combaterea nodulilor ce pot apărea la sân, în cazul bolilor de piele, ale glandei tiroide, ulceraţiilor canceroase şi se aplică masând locul afectat.

 

Mod de administrare:

CEAIUL (infuzia) de dragaica: Se foloseste 1 lingurita (cu varf) la 1 litru de apa, se opareste, se lasa sa stea putin. Se lasă un minut vasul acoperit, se strecoară şi se bea din doua in doua ore cu inghitituri mici pe parcursul zilei. In cazurile mai grave, se beau 4 cani de ceai zilnic. Pentru uz extern (gargara, clisme, comprese, bai locale, generale sau de sezut) se poate prepara o dilutie mai concentrata. Este eficienta in caz de raguseala, amigdalite purulente, plagi infectate, fistule anale, hemoroizi, gusa tiroidiana, cancer al pielii, cancer la nivelul tubului digestiv, laringian si chiar cu alte localizari, etc

▶ SUC proaspat: Se spala dragaica proaspata si se stoarce, cit este inca in stare umeda, cu ajutorul storcatorului electric de uz casnic. Acesta se utilizeaza ca si in cazul ceaiului si intern (dar diluat cu ceai sau apa), cat si extern pentru a vindeca afectiuni ale pielii si petele din nastere. Sucul de sanziene poate fi deosebit de eficient in tratarea cancerului de piele, in asociere cu ceaiul depurativ si infuzia de dragaica consumate simultan. Sucul se picura pe plagi cutanate si cancer de piele, lasand sa se usuce treptat.

ALIFIE: Sucul proaspat este amestecat cu unt la temperatura camerei pina se formeaza o pasta omogena care se pastreaza in frigider: 4 lingurite de suc de dragaica cu 100 g de unt. Alifia mai este recomanda a fi utilizata si in ulceratii de tot genul, boli de piele de natura canceroasa.

PULBERE din frunze si flori uscate si macinate care se presara pe piele, cu efect cicatrizant in caz de eczeme, psoriazis, ulcere vechi, tumori ganglionare si plagi canceroase.

DECOCT din 60-100 g de herba uscata si maruntita Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute Ia foc moale, se strecoara si se foloseste sub forma de bai locale sau spalaturi, in diferite afectiuni ale pielii (pecingine, acnee, ulceratii vechi, rani zemuinde greu vindecabile) si in reumatism.

 

Ceai cu efecte sedative, diuretice: lnfuzie din 15-20 g de varfuri inflorite Ia 1 litru de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 1-2 ceaiuri caldute pe zi, dintre care unul inainte de culcare, avand efecte sedative si antispasmodice in cazul dereglarilor neuro-vegetative (insomnie, isterie, epilepsie) si eruptii tegumentare si efecte diuretice in combaterea unor boli renale si genitale (retentie urinara, calculoza renala, afectiuni ale uterului).

Ceai pentru infectii renale: Sanziene (dragaica) + urzica moarta + splinuta (Solidago virgaurea) din care se ia 1 lingura Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 2-3 minute si se consuma 3-4 cani pe zi, band din 2 in 2 ore cu inghitituri mici. Poate vindeca boli renale cronice, infectii urinare rezistente la alte tratamente antibiotice; pentru persoanele cu insuficienta renala care necesita dializa si persoanele carora Ii s-a extirpat un rinichi, avand efecte foarte bune in reglarea functiei rinichiului sanatos.

Ceai depurativ, anticanceros: 1 lingura de dragaica uscata si maruntita Ia 250 ml de apa clocotita; dupa infuzare timp de 2 minute se strecoara si se adauga infuzia preparata separat din 1 lingura de amestec format din 300 g de galbenele + 100 g de coada soricelului + 100 g de urzica moarta, peste care se toarna 250 ml de apa clocotita. Dupa infuzare de 2 minute, se strecoara si se amesteca cele doua infuzii, . Se beau 4-6 cani pe zi sau cate 1 Iingura Ia intervale de 20 de minute, in caz de cancer al limbii sau cancer laringian.

Surse:

•  Floarea Sfântului Ioan, panaceu în tratamentele naturisteZiarulLumina.ro
•  Dragaica, Sinzienele (Galium)
•  Dragaica (Galium verum)
•  Sanatate naturala – Dragaica
•  sanatatecuplante.ro
•  taifasuri.ro
•  farmaciaverde.wordpress.com/2008/02/25/sanziene-sau-dragaica/
•  researchgate.net