Sf. Ioan Iacob Românul de la Hozeva

 

“Fiara apocaliptica”

1
Acum sporeste rautatea
Deschisa scoala Antihrist
Si dascaleste multa lume
Cu “alfabetul ateist”!
2
Caci astazi “fiara cea gindita”
Isi misca capetele ei
masoneria, comunismul
Si razvratitii de evrei!
3
Papalitatea de la Roma
Si cu paginii din Agar
Arunca mai cu indirjire
Sagetile lui veliar!
4
Din sapte capete de fiara
Aceste cinci s-au aratat
Iar cind se vor ivi si restul
Sfirsitul s-a apropiat!


5
Va mai iesi o alta fiara
Cu doua coarne ca de miel
Iar glasul ei ca de balaur
Avind putere de la el.
6
Mai are fiara 10 coarne
Cu semnele lui Lucifer
Sunt patimile pierzatoare
Ce striga astazi catre cer
7
Aceasta este “uriciunea”
Ce va sedea pe locul Sfint
Si cu putere diavoleasca
Va fi stapina pe pamint!

 

“Duhul vremii si mironositele de azi”

1
Unde esti Sfinta Marie
Ca sa spui la oameni azi
Cine ti-a luat povara
“Celor rai” de pe grumazi?
2
Azi in lumea rasfatata
Duhuri rele stapinesc
Departindu-se prin asta
Darul cel Dumnezeiesc!
3
Ca in curtea lui Caiafa
Omul azi in rasfatari
Se grabeste ca si Petru
La a legii lepadari
4
Dar in schimb el nu se moaie
Nici de glasul Ingeresc
Nici de fata minioasa
A Stapinului Ceresc!
5
Astazi legea, ca si Domnul
De “boieri” s-a rastignit
Iar invataceii Legii
Toti aproape s-au dosit
6
Citeva mironosite
Ca la patimi oarecind
Se grabesc pe drumul Crucii
Pentru adevarul Sfint!
7
Sunt Bisericile Sfinte
Care lupta in surghiun
Si pazesc asezamintul
Cu hotarul cel strabun
8
Doamne, tine-le curajul
Da-le chipul Tau cel Sfint
Cum l-ai dat si Veronicai
Cind mergeai catre mormint!
9
Iar atunci cind “Adevarul”
Se va ridica din morti
Da-le ca si lui Matia
Locul cuvenit prin sorti!
10
Mingiierea Invierii
Da-o bietului popor
Care nu-si tradeaza “Legea” Duhului inselator.
11
Fariseilor de astazi
Si la toti cei de un soi
Da-le Doamne sa priceapa
Glasul “Trimbitei de-apoi”
12
Iar la cei partasi cu Petru
Da-le lacrimi din belsug
Nu lasa sa-i stapineasca
Al “Caiafei viclesug”!

 

“RASTIGNITORII DE AZI LA SFINTA INVIERE”

1
Cu trei zile inainte
Jidovii Te-au rastignit,
Azi Te rastignesc crestinii
Cei cu duhul “ipocrit”!
2
Multi din ei – cu defaimare
Trupul Tau acum luind
Te inchid pe la “Pretoriu”
Ca ostasii oarecind!
3
Cu “hlamida” Te imbraca
Prin fatarnicia lor
Si se-nchina de parada
La vederea tuturor.
4
Carturarii te condamna
Cu viclenii “Farisei”
Ceata “fiilor maimutei”
Si a celorlalti atei
5
Cu stiinta lor desarta
Alta Cruce Ti-au gatit
Rastignindu-Te prin hule
Cei “cu duhul razvratit”
6
In mormintul necredintei
Numele-Ti pecetluiesc
Si pe “moda cea vicleana”
“Custodie” o numesc!
7
Iar cind Raza Invierii
Vad ca nu s-a tainuit
Fac atunci s-ajunga “clerul”
Ca “pastorul cel naimit”

 

“Moda rasfatata si pacea speriata”

1
Marii invatati ai lumii
Ca niste placinte moi
Scot din traistele stiintei
Iarasi calendare noi
2
Ei socot ca pacea lumii
Care s-a salbaticit
Ar putea fi amagita
Ca vitelul pripasit!
3
Hotaririle de pace
Pe popor l-au asurzit
Ca un clopot care suna
Tot mereu hodorogit.
4
Cind s-or impaca mai bine
Cale pacii tirguind
Numai bine si razboiul
Va fi iarasi izbucnind!
5
Lumea vesnic nascoceste
Arme pierzatoare noi
ONU-ul insa faureste:
Izbavirea de razboi!
6
Adunarea diplomata
Ochii lumii i-a legat
Ca sa nu priceapa-ndata
Drumul ce l-a apucat.
7
Unde ne va duce carul
Cu asemenea cirmaci
Care ne sporesc amarul
Si ne lasa mai saraci?

 

“Graiuri profetice”

(culese din hrisoave grecesti)

1
La anii veacului din urma
Pastorii cei duhovnicesti
Se vor abate de la turma
Urmind curentelor lumesti
2
Pasi-vor ei pe cale strimba
Lasindu-si drumul parintesc
Si vor cinta la oi din “drimba”
Iar nu din “fluier pastoresc”
3
Vor face focul cu “progresul”
In “staulul duhovnicesc”
Si fumul va stirni eresul
Retezului papistasesc
4
Atuncea lumea cu stiinta
Va face nascociri mereu
Si nu va fi la ea credinta
Nici temere de Dumnezeu!
5
Poporul cel cu simplitate
De frica vesnicelor munci
Va mai pazi cu scumpatate
Dumnezeiestile porunci
6
Dar vietuind in neunire
Si fara povatuitori
Vor fi uriti de stapinire
Si multi vor sta prin inchisori
7
Acei cu rivna mai fierbinte
La fapta buna si smeriti
Vor fi ca cei iesiti din minte
De toata lumea socotiti
8
intelepciunea omeneasca
Va face idoli pe pamint
Si lumea vrea sa foloseasca
Dezmatul ca asezamint
9
Vor tunde barbile si parul
Si hainele vor reteza
Iar legile cu adevarul
La moda toate vor scurta
10
La tineri nu va fi rusine
Si nici iubire intre frati
Iar moda va tîri cu sine
Pe oamenii destrabalati
11
Atuncea Dumnezeu cu greata
Va cauta spre paminteni
Si-i va lipsi pe multi de viata
Ca oarecind pe “sodomeni”
12
Pamintul isi va pierde mana
Si muca nu va fi cu spor
Ca multi vor crede pe Satana
Tovarasi slobozirii lor!
13
Atuncea lumea va sa fiarba
Ca un cazan la “pirostea”
Aprinsa de minia oarba
Si pacea ei se va lua.
14
Razboaie mari, infricosate
Se vor tine aproape lant
Dar mai grozav va fi ca toate
Al “celor sapte la Bizant”!
15
Popoarele civilizate
Cind mai virtos vor progresa
Ca fiarele infometate
Cu dintii se vor sfisia.
16
Vor face “care” zburatoare
Iar coada lor de scorpion
Va face iarasi tulburare
Ca turnul de la Babilon.
17
Atunci vor fi ca armatura
Balauri groaznici de metal
Imprastiind pirjol din gura
Si fumuri cu venin mortal.
18
La vii abia a treia parte
Din toata lumea va scapa
Iar restul se va da la moarte
Apoi razboiul va-nceta!
19
Caci Inger va veni din ceruri
Strigind cu glas infricosat
Sa puna capat la maceluri
Puterile din Tarigrad.
20
Acolo Ingerii vor pune
Pe tronul bizantin un Sfint
Si pasnic toti se vor supune
Lipsind razboiul pe pamint.
21
Atunci va fi Ortodoxia
In toata lumea stralucind
Si va sa piara dusmania
Belsug si dragoste fiind!

 

“Moda lumii”

1
Ii aud zicind pe unii:
“Lumea face azi progres
Numai rasele si fesul*
Din naravul lor nu ies”!
2
Rau se mai sminteste lumea
Daca esti cumva pletos*
Si te scarmana cu vorba
Si pe fata si pe dos!
* – calugarii
3
Lupul dac-ar fi cu zgarda
N-ar stirni atita haz
Ca atunci cind esti cu rasa
Si cu plete pe grumaz!
4
Azi se da respect in lume
La acei cu capuri “goale”
Si cu burta rotunjita
Iscusiti la “carnavale”!
5
lumea cea de moda noua
Pune vata la urechi
Cind aude la Biserici
Numai graiurile vechi!
6
“N-aveti radio? – zice lumea
Catre pustnicescul fes
Cum traiti asa degeaba
Fara urma de progres?
7
Lumea azi inainteaza
Cu mijloacele de trai
Ati ramas in urma, taica
Cugetind numai la Rai!”

 

“Mizeria din lume si cheful celor cu radio”

1
Cinstitele Lacasuri
Acum se pustiesc
Caci oamenii acuma
La radio se silesc.
2
In ocna sovieta
Se chinuiesc mereu
Acei care din rivna
Iubsc pe Dumnezeu!
3
Pe front sub mii de gloante
Cad sute de ostasi
Lasind femei vadane
Cu bietii copilasi.
4
Cutremurul pe ostrov
Il face cimitir
Curmind la mii de oameni
Al vietuirii fir
5
In schimb auzi la radio
Cum cinta mascarii
Si celor grasi la ceafa
Le face jucarii!
6
In casa cea saraca
La soba pe cuptor
Orfanii fara piine
Isi pling pe tatal lor.
7
Copila cea orfana
Ramasa prin straini
Plingind asteapta mila
In poarta la vecini.
8
Dar radioului nu-i pasa
El cinta la vecini
Facind pe cei din casa
La inima haini.
9
Acel sarac ofteaza
Si nu poate dormi
Creditorii cer banii
Si nu-si poate plati!
10
In tirg pe piatra goala
Un cersetor zacind
Zadarnic cere mila
Cu lacrimi tremurind.
11
In fundul puscariei
Se-nchide pe nedrept
Crestinul cel cu rivna
Fiind batut in piept
12
Iar colo linga groapa
Alaturi de sicriu
Amar se tinguieste
O maica fara fiu!
13
La radio cinta marsuri
In piata la oras
Ducind in nesimtire
Pe omul patimas.
14
In patul suferintei
Bolnavul cel sarac
Nu are mingîiere
De hrana, nici de leac
15
Iar muzica la radio
Ca niste boi ragind
Le da curaj la oameni
In chefuri petrecind
16
Proptindu-se in cirje
Beteagul din razboi
Aluneca si cade
Pe strada in noroi
17
Iar radioul linga dinsul
Cintind caraghios
Il face sa injure
Pe cel care l-a scos
18
Acel robit de patimi
Cazind din darul sfint
Nu afla astazi sprijin
La cei de pe pamint!
19
Iar radioul dantuieste
Acum la manastiri
Facind sa pierdem rostul
Sarmanei mintuiri!
20
Pe calea mintuirii
Un suflet apucind
Programul de la radio
Ii vine lui in gind!
21
La patru dupa – masa
Concert e rinduit
Si nu am vreme astazi
Sa merg la spovedit!
22
Duminica la noua
Sunt cintece hazlii
Ocazia nu pierde
Cu Sfinte Liturghii!
23
La praznicele Sfinte
Se fac excursii cu autocar
Si lasa tinerimea
Straina de Altar
24
In posturi “lumea noua”
Petrece mai virtos
Si balul ca o slujba
Il pregateste jos
25
In timp ce face slujba
Sfintitul slujitor,
La crisma el asculta
Rizind cu radioul lor
26
In vremea cind se roaga
Un suflet credincios
Alaturi zbiara radioul
Un cintec rusins!
27
Iar cind petrec la groapa
Plingind pe adormit
In drumul lor le cinta
Acum de dantuit
28
Cuvintul cartii sfinte
Acum a amutit
De cind le cinta radioul
La cei ce s-au sfintit
29
Duminica la slujba
Crestinii nu prea vin
Iar cinematograful
E totdeauna plin
30
Biserica adesea
Nu are cintareti
Iar noaptea la petreceri
Se cinta fara pret
31
Mizeria din lume
Sporeste azi mereu
Caci azi putini din oameni
Mai cred in Dumnezeu
32
Pe caile pierzarii
Cei multi calatorind
Acompaniamentul
De radio au slujind.
33
Mizeria din lume
Se aduna mai cu spor
In cintecul de radio
Spre iadul pierzator
34
In toata lumea astazi
Rasuna glasul lui
Ca un concert funebru
Pierzarii omului!
35
Corabia vietii
Se lupata azi in larg
Avindu-si cirma rupta
Si pinza la catarg
36
Din Miazanoapte valuri
Lovesc acum cumplit
Corabia in coaste
– Cu omul buimacit –
37
In loc sa se grijeasca
De pinza pentru vint
Sarmanul om asculta
Al radioului cint!
38
Si cintecul de radio
Pe om l-a fermecat
Si duhul nesimtirii
Il tine inclestat!
39
Si dupa imnuri sfinte
Auzi la radio iara
Cintari nerusinate
Slujind lui Veliar.

 

“Turnul Babel”

(din vremea noastra)

1
Mintea omului de astazi
Umbla dupa nascociri
Care pregatesc pierzarea
Necajitei omeniri
2
Goana dupa stapinire
Si nesatiul de averi
Izgoneste iarasi pacea
Care ne zimbise ieri
3
Dargostea cea crestineasca
Sta departe la surghiun
Iar in urma creste ura
Contra “binelui strabun”
4
lumea vrea ca sa-si croiasca
Viata fara Dumnezeu
De aceea cu grabire
Face nascociri mereu
5
Un potop de buna-voie
Singura si-a pregatit
Iar pe “chivotul salvarii”
Lumea L-a dispretuit
6
Omul isi gateste iarasi
“Turnul Babel” pe pamint
Vrind sa strice temelia
“Sfintului Asezamint”
7
“Limbile” aproape toate
Iarasi s-au amestecat
Si nu-i mult pina le vine
Ceasul de incaierat!

 

“Luceferii stiintei”

1
Invatatii cei de astazi
Tot se straduiesc mereu
Ca deplin sa dovedeasca
Ca “nu este Dumnezeu”!
2
Cu progresele stiintei
Ca si mindrul Lucifer
Dinsii vor sa se inalte
Astazi mai presus de cer
3
Doua “usi” le stau in fata
Si ramin aici mirati
Dupa cum la “poarta noua”
Sta un bou “sa ma iertati”
4
Una este “usa vietii”
care lor li s-a inchis
Alta este a pierzarii
Care groaznic s-a deschis
5
Cite le ajunge capul
Se grabesc sa nascoceasca
Ca sa fabrice “viata”
Si pe moarte s-o opreasca
6
Orice uneltesti atee
Viata nu vei fabrica
Iar de rafuaiala mortii
Nicidecum nu vei scapa
7
Toate cele nascocite
Cind ajungi linga mormint
N-au valoare nici ca pleava
Care se arunva-n vint!
8
Daca nu cunosti in viata
Pe Mintuitorul tau
Vei cunoaste dupa moarte
Tirania “celui rau”!

 

“Macelul de la Bizant”

(1956)

1
Doamne cauta din ceruri
Spre poporul Tau smierit
Care pentru Sfinta Lege
Astazi este prigonit!
2
In Bisericile Tale
Au intrat ca niste furi
Adunari nelegiuite
Cu cioacane si securi
3
Aprinzindu-se de ura
Cei din neamul lui Agar
Au stricat acum podoaba
De la Sfintul Tau Altar
4
De avere si de cinste
Jefuit-au pe crestini
In cetatea mostenita
De la Sfintul Constantin
5
Osemintele de veacuri
A cinstitilor stramosi
Astazi sunt batjocorite
De pagînii fiorosi
6
Doamne mult Preamilostive
Domoleste pe cel rau
Dindui semn ca sa cunoasca
Ca suntem “poporul Tau”!
7
Alineaza suferinta
Care astazi a sporit
Si ne da la toti cainta
Pentru cele ce-am gresit!

 

“Semnele apocaliptice”

1
Vinturi rele pierzatoare
Ameninta azi mereu
Pe popoarele smierite
Care cred in Dumnezeu
2
Bate “Crivatul” naprasnic
De la Nordul Comunist
Raspindind in toata lumea
“Dogmele” lui Anticrist
3
Din Apus “Austrul” sufla
Aducind cu el “Progres”
Care naste necredinta
Si imprastie eres
4
De la Miazazi mai tare
“Baltaretul” s-a pornit
Si lovindu-se de “Crivat”
Pe cei negri i-a-nrosit
5
Iar la Rasarit de soare
“Calul galben al lui Gog”
Spumega si se framinta
Cu “vlastarii lui Magog”
6
Toti vrajmasii cei de moarte
Se ridica miniosi
Vrind sa piarda Sfinta Lege
Si pe binecredinciosi!
7
Ucenicii stricaciunii
Forfotesc ingrozitor
Cautind sa otraveasca
Pe sarmanul muritor
8
Grabnic uneltesc pirzarea
Cei cu duhul “razvratit”
Si precum se vede lumea
Nu-i departe de sfirsit
9
Uriciunea pustiirii
Si-a gasit invatacei
Care dascales pe oameni
Ca sa mearga dupa ei

 

“Vintul Pustiirii”

(Urgia Cereasca)

1
Iarasi lupte, iarasi singe
Iarasi zgomot de razboi
Iarasi lacrimi nesfirsite
Iarasi valuri si nevoi!
2
Cind a sters sarmana lume
Lacrima de pe obraz
Au venit naprasnic iarasi
Alte valuri de necaz
3
Vaduvele iar vor plinge
Cu batrinii cei sarmani
Si copiii vor ramine
Iar cu miile orfani
4
Pustii-se-vor orase
Si pe multi ii vor robi
Unde sunt cintari desarte
Gloantele vor dantui
5
Iar in locul rasfatarii
Si al luxului nebun
Va domni de-acuma groaza
Si cutremurul de tun
6
Care azi (de zburdaciune)
Umbla goi, nerusinati
Vor ajunge ca sa umble
De nevoie dezbracati
7
Cind sporeste rautatea
Se scirbeste Dumnezeu
Pentru asta vin in lume
Si razboaiele mereu

(cea din urma poezie e scrisa de Sf. Ioan Iacob, la 15 iulie 1960)