Pastorala de Crăciun al IPS Irineu – Mitropolitul Olteniei.
Despre imitarea modelului străin şi distrugerea tradiţiei.

26 Dec 2015

ips-irineuCrăciunul este, cum ne învață Sfântul Apostol Pavel, „arătarea bunătății și iubirii de oameni a Mântuitorului nostru Dumnezeu”. Dumnezeu iese din taina Sa, vine în lume și Își arată cu putere prezența Sa printre oameni. El este Împăratul Care a pășit în ținutul nostru sărăcăcios, „în latura și umbra morții”, cum ne spune profetul, dovedindu-ne că n-a părăsit niciodată lumea, nu S-a retras din ea și nu ne-a lăsat singuri. Chiar dacă nu-L putem vedea, din cauza păcatelor noastre, sau atinge, El este aici și vine în multe feluri către noi și întru noi. Dacă Paștile reprezintă centrul anului bisericesc, Nașterea Domnului este cea mai umană sărbătoare a credinței noastre ortodoxe, pentru că ne face să simțim cel mai profund umanitatea Fiului lui Dumnezeu. Nicăieri altundeva nu se simte, precum în peștera din Betleem, ceea ce înseamnă că Dumnezeu a vrut să fie cu noi, un Dumnezeu Căruia să-I spunem Tu, pentru că Îl întâlnim ca Prunc în ieslea cea sfântă. Tocmai pentru aceasta Crăciunul este o sărbătoare a familiei, a iubirii dintre oameni și a armoniei în viața de zi cu zi. Este o sărbătoare care cheamă la meditație și reculegere, la reflecție și gând curat față de toată creația lui Dumnezeu.

Sfântul Apostol și Evanghelist Matei, mai înainte de a descrie Nașterea Domnului, a prezentat Cartea neamului Mântuitorului Hristos, Matei 1, 1-17.] unde Îl arată pe Domnul ca om, cuprins într-o istorie omenească, cu urcușurile și coborâșurile ei. Legătura cu Avraam ne aduce aminte de făgăduința și promisiunea lui Dumnezeu împlinite cu neamul omenesc. Din această Genealogie aflăm că Mesia este adevăratul Rege spre Care se îndreaptă toată istoria lumii. De asemenea, această descriere prezintă între alte personalități și patru femei, a cincea fiind însăși Preasfânta Fecioară Maria. În afară de Maica Domnului, aceste femei nu erau evreice și totuși au intrat în lista personalităților Israelului celui nou, fiind considerate adevăratele străbune ale Fiului lui Dumnezeu înomenit. Continuare »

Despre Sfânta Tradiţie şi modernizare (Nae Ionescu)

18 Dec 2015

Ce e predania?

slujba_patriarhieUna din cele mai mari primejdii care amenință ortodoxia românească – și cu ea însăși așezarea spirituală a poporului nostru în structura lui intimă – este nevoia de “înnoire” pe care o simt din ce în ce mai stăruitor anumite cercuri teologice de la noi.

Dacă această nevoie s-ar face simțită numai în unele personagii ridicule, scăpate în bălăriile teologiei românești, care s-ar simți dezonorate dacă nu ar fi în stare să valorifice pe Fouillée sau chiar pe Ernst Haeckel pentru învățătura dumnezeiască, chestiunea nu ar fi tocmai așa de gravă. Se întâmplă însă că o problemă a “înnoirii” există realmente în orice viață religioasă. Astfel încât o cercetare atentă a situației, (care) obligă a se ține deopotrivă departe atât de “științificarea” inovatorilor, cât și de ortodoxia habotnicilor, e datoare să stabilească cu precizie sensul și limitele acestei înnoiri.

Continuare »

visit tracker on tumblr